Sannicolau Mare orasul cel mai vestic al Romaniei

Sannicolau Mare - Romania - Uniunea Europeana

Ministerul Public
PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor Iegalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.
a) Ori de câte ori sunt întrunite condiţiile prevăzute de Iege pentru a acţiona în vederea protejării unui interes public, procurorul trebuie să acţioneze în modul şi prin mijloacele prevăzute de Iege.
Procurorul nu poate acţiona decât în Iimitele competenţei sale, prin mijloacele şi în cazurile stabilite prin dispoziţiile Iegale. Cu alte cuvinte, îşi exercită atribuţiile numai în temeiul Iegii. Misiunea specifică de esenţă a Ministerului Public este asigurarea respectării Iegii.Iegii.
b) Potrivit principiului imparţialităţii, în spiritul prevederilor art.16 din Constituţie care statuează că "Nimeni nu este mai presus de Iege", procurorul, în calitatea sa de reprezentant al întregii societăţi, de apărător al ordinii de drept, al drepturilor şi Iibertăţilor cetăţenilor, are obligaţia să-şi exercite atribuţiile cu obiectivitate, indiferent de calitatea persoanei cercetate sau de apartenenţa sa social politică.
Procurorul trebuie să vegheze ca organele Ia a căror activitate participă sau a căror activitate o supraveghează, să aplice Iegea fără discriminare.
c) Subordonarea ierarhică, un alt principiu al activităţii Ministerului Public, se concretizează în aceea că procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet, iar acesta din urmă este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.
Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu Iegea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, dar în instanţă procurorul de şedinţă este Iiber să prezinte concluziile pe care Ie consideră întemeiate potrivit Iegii, ţinând seama de probele administrate în cauză.
Desigur că procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor din subordine şi să suspende ori să infirme actele şi dispoziţiile acestora dacă sunt contrare Iegii.
În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege.
Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calităţii acestuia, ori în absenţa sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenţa şi care împiedică rezolvarea sa.
Ministerul Public acţionează pentru respectarea acestui principiu şi pentru asigurarea permanentă a Iegalităţii dispoziţiilor emise de procurorii cu funcţii de conducere.
Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Competentele CSM

Competentele CSM

Consiliul Superior al Magistraturii apara corpul magistratilor si membrii acestuia împotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului în înfaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a magistratilor.
Magistratul care considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupa caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decida asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice alta masura corespunzatoare, potrivit legii.
Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala în desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.
Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii si ale sectiilor acestuia, referitoare la cariera magistratilor, se exercita cu respectarea dispozitiilor Legii privind statutul magistratilor nr. 303/2004 si ale Legii privind organizarea judiciara nr. 304/2004.
În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Daca legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.
Consiliul Superior al Magistraturii întocmeste si pastreaza dosarele profesionale ale magistratilor, înfiinteaza o baza de date referitoare la activitatea lor si asigura actualizarea acesteia.
Consiliul Superior al Magistraturii coordoneaza activitatea Institutului National al
Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii referitoare la cariera magistratilor:
a) propune Presedintelui României numirea în functie si eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari;
b) numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;
c) dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor;
d) elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari;
e) propune Presedintelui României conferirea de distinctii pentru judecatori si procurori, în conditiile legii;
f) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii referitoare la recrutarea, evaluarea, formarea si examenele magistratilor:
a) la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, stabileste numarul anual de cursanti ai Institutului National al Magistraturii, stabileste tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii si aproba programul de formare profesionala a auditorilor de justitie, emite avize si adopta regulamente, în cazurile si în conditiile prevazute de lege;
b) numeste comisia de admitere si comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul National al Magistraturii, în conditiile prevazute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul National al Magistraturii;
c) organizeaza si valideaza, potrivit legii si regulamentului, examenul de capacitate al

judecatorilor si procurorilor si aproba programul de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, precum si tematica activitatilor de formare profesionala continua, organizate de curtile de apel si parchetele de pe lânga acestea;
d) organizeaza si valideaza, potrivit legii si regulamentului, concursurile pentru numirea în functii de conducere a judecatorilor si procurorilor;
e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecatorilor si procurorilor;
f) numeste comisiile pentru evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, în conditiile legii;
g) numeste si revoca directorul si directorii adjuncti ai Institutului National al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, si desemneaza judecatorii si procurorii care vor face parte din Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii;
h) la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, aproba structura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii;
i) numeste directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri si desemneaza judecatorii si procurorii membri în Consiliul de conducere al scolii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii solutioneaza contestatiilor formulate de judecatori si procurori împotriva hotarârilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor date în materie disciplinara.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii referitoare la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor:
a) convoaca adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, în conditiile legii;
b) aproba masurile pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi pentru instante si parchete;
c) elaboreaza propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice si emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instantelor si parchetelor;
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adopta Codul deontologic al magistratilor, Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, precum si alte regulamente si hotarâri prevazute în Legea privind statutul magistratilor nr. 303/2004 si în Legea privind organizarea judiciara nr. 304/2004.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de regulamente si ordine care se aproba de ministrul justitiei, în cazurile prevazute de lege.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justitiei cu privire la necesitatea initierii sau modificarii unor acte normative în domeniul justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii elaboreaza anual un raport privind starea justitiei si un raport privind activitatea proprie, pe care le prezinta Camerelor reunite ale Parlamentului României pâna la data de 15 februarie a anului urmator si le publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeste secretarul general si personalul cu

functii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.

Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmatoarele atributii referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor:
a) dispun delegarea si detasarea judecatorilor si procurorilor, în conditiile legii;
b) numesc în functii de conducere judecatorii si procurorii, în conditiile legii si ale regulamentului;
c) examineaza recomandarile primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie privind numirea în functie a judecatorilor în cadrul Curtii;
d) analizeaza îndeplinirea conditiilor legale de catre judecatorii stagiari si procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de catre alti juristi care au fost admisi la concursul de intrare în magistratura, de catre judecatorii si procurorii înscrisi la concursul de promovare si de catre judecatorii si procurorii propusi pentru numirea în functii de conducere;
e) solutioneaza contestatiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuala a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, constituite în conditiile legii;
f) iau masuri pentru solutionarea sesizarilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor;
g) propun Presedintelui României numirea în functie si revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
h) avizeaza propunerea ministrului justitiei de numire si revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie, a adjunctilor acestora, a procurorilor sefi sectie din aceste parchete, precum si a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a adjunctului acestuia;
i) aproba transferul judecatorilor si procurorilor;
j) dispun suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor;
k) îndeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au urmatoarele atributii referitoare la organizarea si functionarea instantelor si parchetelor:
a) aproba înfiintarea si desfiintarea sectiilor curtilor de apel, ale instantelor din circumscriptiile acestora, precum si înfiintarea sediilor secundare ale instantelor judecatoresti si circumscriptiilor acestora, în conditiile legii;
b) aproba propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a Procurorului General al Parchetului National Anticoruptie de înfiintare si desfiintare a sectiilor în cadrul parchetelor;
c) avizeaza proiectul de hotarâre a Guvernului privind lista localitatilor care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor;
d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se solutioneaza în municipiul Bucuresti numai de anumite instante, cu respectarea competentei materiale prevazute de lege;
e) la propunerea presedintilor curtilor de apel, stabilesc numarul vicepresedintilor curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate, precum si judecatoriile la care functioneaza un vicepresedinte;
f) la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a Procurorului National Anticoruptie, dupa caz, aproba numarul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel si ai prim-procurorilor parchetelor de pe lânga tribunale; precum si parchetele de pe lânga judecatorii, unde prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti;
g) îndeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinteaza perchezitia, retinerea sau arestarea preventiva a judecatorilor si a magistratilor-asistenti.
Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinteaza perchezitia, retinerea sau arestarea preventiva a procurorilor.
Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii numeste si promoveaza magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conditiile legii.
Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata în domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, pentru faptele prevazute în Legea privind statutul magistratilor nr. 303/2004, precum si pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta de catre acestia, daca fapta nu constituie infractiune.
Sectia pentru judecatori are rolul de instanta disciplinara si pentru magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
Actiunea disciplinara se exercita de comisiile de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al sectiei pentru judecatori si 2 inspectori ai serviciului de inspectie judiciara pentru judecatori si, respectiv un membru al sectiei pentru procurori si 2 inspectori ai serviciului de inspectie judiciara pentru procurori.
Sectia pentru judecatori si sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor de disciplina. În comisiile de disciplina nu pot fi numiti doi ani consecutiv aceiasi membri.
Membrii de drept, presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiti de comisiile de disciplina.
Comisiile de disciplina pot fi sesizate în legatura cu abaterile disciplinare ale judecatorilor si procurorilor, de orice persoana interesata sau se pot sesiza din oficiu.
Orice sesizare privind activitatea necorespunzatoare a judecatorilor si procurorilor gresit îndreptata la instante sau parchete va fi înaintata comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare.
În vederea exercitarii actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetarii prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni.
Cercetarea prealabila se efectueaza de inspectorii din cadrul serviciului de inspectie judiciara pentru judecatori, respectiv din cadrul serviciului de inspectie judiciara pentru procurori.
Actiunea disciplinara se exercita în termen de 60de zile de la data înregistrarii actului de constatare a abaterii, dar nu mai târziu de un an de la data savârsirii abaterii.
Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constata ca sesizarea este întemeiata, aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare savârsite de judecator sau procuror si cu circumstantele personale ale acestuia.
Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii solutioneaza actiunea disciplinara printr-o hotarâre care cuprinde, în principal, urmatoarele:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara si încadrarea juridica a acesteia;
b) temeiul de drept al aplicarii sanctiunii;
c) motivele pentru care au fost înlaturate apararile formulate de judecator sau procuror;
d) sanctiunea aplicata si motivele care au stat la baza aplicarii acesteia;
e) calea de atac si termenul în care hotarârea poate fi atacata;
f) instanta competenta sa judece calea de atac.
Hotarârile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea

disciplinara se redacteaza, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronuntare si se comunica de îndata, în scris, judecatorului sau procurorului. Comunicarea hotarârilor este asigurata de Secretariatul General al Consiliului Superior al Magistraturii.
Împotriva hotarârilor sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competenta solutionarii recursului apartine Completului de 9 judecatori al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Din completul de 9 judecatori nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorul sanctionat disciplinar.
Recursul suspenda executarea hotarârii sectiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sanctiunii disciplinare.
Hotarârea prin care se solutioneaza recursul este irevocabila.
În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratura a unui judecator sau a unui procuror, hotarârea irevocabila se transmite Presedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din functie.